Când mi-e dor...

Lasă-mă să-mi împreunez buzele

pe fruntea ta, copile drag,

Ca mâini pe un altar,

Să le fac cauș și să-mi adun gândurile,

Să mă transform în energie pură

Căci mă dor oasele purtătoare de cârne, de dor.

Lasă-mă să-ți spun, copile drag,

Că îți miroase părul a soare

Și că atunci când mi se face dor

Îți sărut amprentele de pe pielea mea,

De pe noptieră și de pe tăblia mesei

din bucătărie.

Și când nu vreau să-mi fie dor,

Îmi descos întregul trup,

Îmi rod pielea pe la margini,

Și te include în mine,

Să nu-mi mai fie dor…